Coroana din oxid de zirconiu: avantaje, durată și când alegem disilicatul de litiu

Când un dinte are nevoie de coroană, întrebarea pe care o auzim cel mai des în cabinet nu mai este „metal sau ceramică?”, ci „oxid de zirconiu sau ceramică?”. Ambele variante sunt integral ceramice și fără metal, dar se comportă diferit în gură. O coroană potrivită pentru un molar care suportă forțe mari de mestecare nu este neapărat alegerea bună pentru un incisiv central, unde translucența și culoarea fac diferența.

Răspunsurile de mai jos pornesc de la cercetarea clinică publicată de Prof. Univ. Dr. Habil. Sorin Mihali, fondatorul Dental Concept. Este profesor universitar la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, unde predă Terapie implanto-protetică, Protetică dentară fixă și Ocluzologie, și medic primar protetică dentară. Printre publicațiile sale se află o recenzie amplă despre oxid de zirconiu și ceramicele vitroase, apărută în 2025, și mai multe studii de urmărire pe termen lung a coroanelor și fațetelor ceramice.

Ce este o coroană din oxid de zirconiu

Oxidul de zirconiu folosit în stomatologie este stabilizat cu ytriu: o ceramică albă, foarte densă, fără fază sticloasă. Spre deosebire de coroana metalo-ceramică, nu are schelet metalic, deci nu apare marginea gri la gingie și nu există metal la care pacientul să fie sensibil. Coroana se proiectează pe calculator, pe baza scanării dintelui, se frezează dintr-un bloc și apoi se sinterizează (se „coace”) la temperatură înaltă, când capătă rezistența finală.

Nu există un singur tip de oxid de zirconiu. Generațiile diferă prin cantitatea de ytriu, iar asta schimbă echilibrul dintre rezistență și aspect:

• 3Y (oxidul de zirconiu „clasic”): rezistență la încovoiere de 900–1.300 MPa, dar mai opac. Se folosește mai ales la molari, premolari și punți.
• 4Y și 5Y (oxidul de zirconiu translucid): au mai mult ytriu, deci lasă să treacă mai multă lumină. Rezistența scade: la 5Y este de 500–800 MPa. Sunt potrivite pentru zona frontală, unde forțele sunt mai mici.
• Blocurile cu gradient (multistrat): culoarea și translucența se schimbă treptat în același bloc, de la colet spre marginea dintelui, ca la un dinte natural.

Pentru comparație, disilicatul de litiu are 350–400 MPa, iar ceramica feldspatică, folosită mai ales pentru fațete, 62–90 MPa. Ceramica feldspatică rămâne o opțiune foarte bună pentru fațete subțiri: într-un studiu cu urmărire de cel puțin șapte ani, publicat în revista Materials, 156 din 170 de fațete feldspatice erau încă în funcție, iar fracturile au apărut mai ales unde grosimea depășea 1,5–2 mm. Pentru o coroană care suportă forțe mari, însă, rezistența ei este prea mică.

Monolitic sau stratificat: diferența care contează cel mai mult

O coroană din oxid de zirconiu poate fi monolitică, adică frezată dintr-o singură bucată la forma finală și apoi colorată și lustruită, sau stratificată: un schelet de oxid de zirconiu peste care tehnicianul dentar aplică în straturi porțelan feldspatic, pentru un aspect mai natural.

Diferența se vede în timp. Un studiu retrospectiv publicat în 2025 în revista Medicina de Dan Loloș, Sorin Mihali și colaboratorii a evaluat 1.143 de restaurări din oxid de zirconiu la 393 de pacienți, toate în funcție de cel puțin cinci ani:

• dintre cele 144 de restaurări monolitice, folosite pe dinții laterali, niciuna nu a cedat;
• dintre cele 999 de restaurări stratificate, folosite mai ales pe dinții frontali, 42 au avut nevoie de intervenție: 30 pentru ciobirea porțelanului de acoperire, 6 pentru fractura coroanei și 6 pentru fractura coroanei împreună cu rădăcina.

Autorii pun ciobirile pe seama zonelor în care porțelanul nesusținut de schelet depășea 1,5 mm grosime și arată că o parte dintre ele se pot rezolva cu fațete feldspatice. Recenzia publicată de Prof. Mihali în Applied Sciences ajunge la aceeași concluzie pe baza literaturii internaționale: trecerea la oxidul de zirconiu monolitic a rezolvat în mare parte problema ciobirii care afecta coroanele stratificate. Pe implanturi, o recenzie sistematică independentă a găsit o rată anuală de ciobire de 1,65% la coroanele placate cu ceramică, față de 0,39% la cele monolitice.

Două precizări sunt importante. Studiul a exclus pacienții cu bruxism sever și provine dintr-un singur cabinet, cu un singur medic. Rezultatele descriu un grup de pacienți; nu sunt o promisiune pentru un caz anume.

Oxid de zirconiu sau disilicat de litiu (e.max)?

Disilicatul de litiu este o ceramică vitroasă: are o fază sticloasă care lasă lumina să treacă mai natural, cu aproximativ 30% mai multă translucență decât oxidul de zirconiu convențional de aceeași grosime. Se gravează cu acid și se lipește adeziv de dinte, iar această lipire compensează rezistența mai mică a materialului. Oxidul de zirconiu nu se poate grava; se cimentează după sablare și aplicarea unui primer special (10-MDP).

Comportamentul disilicatului pe dinții frontali este documentat și într-un studiu prospectiv realizat la Dental Concept și publicat în revista Children (Mihali și colaboratorii, 2025). Au fost urmăriți 85 de adolescenți cu traumatisme ale dinților frontali, tratați cu 144 de coroane din disilicat de litiu și 65 de fațete feldspatice, în medie aproximativ patru ani. Niciuna dintre coroanele din disilicat nu a cedat; toate eșecurile au fost la fațetele feldspatice, mai subțiri. Concluzia autorilor: disilicatul de litiu este preferabil când dintele a pierdut mult țesut sau suportă solicitări mai mari.

Datele independente merg în aceeași direcție. Cea mai recentă recenzie sistematică despre coroanele unitare pe dinți naturali (Pjetursson și colaboratorii, International Journal of Prosthodontics, 2026), care a adunat 64 de studii, raportează la cinci ani o supraviețuire de 98,5% pentru disilicatul monolitic, 97,3% pentru oxidul de zirconiu placat, 97,1% pentru coroanele metalo-ceramice și 96,8% pentru oxidul de zirconiu monolitic, față de 90,4% pentru coroanele feldspatice. Oxidul de zirconiu și disilicatul sunt, deci, ambele materiale de încredere. Diferența o face indicația.

Cum alegem materialul pentru fiecare dinte

În recenzia din 2025, Prof. Mihali și coautorul lucrării rezumă alegerea astfel: oxidul de zirconiu pentru restaurările supuse unor forțe mari sau pentru punțile lungi, iar disilicatul de litiu atunci când contează lipirea adezivă, estetica sau o preparație minimă. Cele două materiale, scriu autorii, „nu sunt interschimbabile, ci sisteme complementare”.

În practică, la planificare ne uităm la:

• Poziția dintelui. Molarii și premolarii suportă forțe de mestecare mult mai mari decât dinții frontali.
• Culoarea bontului. Un dinte închis la culoare, cu reconstituire mare sau cu pivot metalic se maschează mai ușor cu un oxid de zirconiu mai opac.
• Forțele și obiceiurile. Bruxismul (scrâșnitul sau încleștarea dinților) cere un material rezistent și, de obicei, o gutieră de protecție pentru noapte. Analiza ocluziei, subiectul cărții Prof. Mihali „Ocluzologia dentară în practica clinică”, face parte din planificare.
• Spațiul disponibil. Disilicatul are nevoie de o anumită grosime ca să fie rezistent; oxidul de zirconiu poate fi mai subțire.
• Dinte natural sau implant. Pe implanturi, coroanele monolitice reduc riscul de ciobire.
• Dinții și lucrările vecine. Culoarea și translucența trebuie să se potrivească cu dinții naturali și cu restaurările existente.

Cât rezistă o coroană din oxid de zirconiu

Nicio coroană nu are o „durată de viață” fixă. Recenzia din Applied Sciences adună, pentru oxid de zirconiu, supraviețuiri de 91–98% la cinci ani și de 89–93% la zece ani. Complicațiile raportate sunt ciobirea (la variantele stratificate), decimentarea și, mai rar, cariile secundare la marginea coroanei.

Partea care depinde de pacient și de echipa medicală:

• igiena zilnică și igienizările profesionale, pentru că marginea coroanei rămâne zona cea mai vulnerabilă;
• controalele periodice, cu radiografii când este nevoie;
• gutiera de protecție, dacă există bruxism;
• o coroană adaptată corect la mușcătură, ajustată și lustruită.

Lustruirea nu este un detaliu estetic. Oxidul de zirconiu lustruit uzează smalțul dinților antagoniști aproximativ cât smalțul natural, în timp ce o suprafață aspră sau doar glazurată îl uzează mai mult.

Cum se face o coroană din oxid de zirconiu la Dental Concept

1. Consultație și diagnostic. Examen clinic, radiografii și, la nevoie, tomografie CBCT. Planul de tratament este analizat de cel puțin trei medici ai clinicii (vezi diagnosticare și plan de tratament).
2. Pregătirea dintelui. Dacă este nevoie, întâi tratamentul de canal și reconstituirea, uneori cu un pivot din fibră de sticlă, apoi preparația, cât mai conservatoare pentru materialul ales.
3. Amprenta digitală. Scanare intraorală, fără pastă de amprentă.
4. Execuția în laboratorul propriu. Coroana este proiectată, frezată, sinterizată și colorată în laboratorul de tehnică dentară al clinicii. Pentru că laboratorul este în clinică, tehnicianul poate participa la alegerea culorii.
5. Proba și fixarea. Verificăm adaptarea, contactele cu dinții vecini și mușcătura, apoi coroana se cimentează adeziv.
6. Controlul. Revedem lucrarea și mușcătura la controalele periodice.

Prețurile pornesc de la 498 € pentru o coroană din oxid de zirconiu monolitic (full contour) și de la 550 € pentru o coroană din disilicat de litiu (E-max) sau din oxid de zirconiu stratificat. Coroanele metalo-ceramice pornesc de la 300 €. Lista completă este pe pagina de prețuri. Costul final se stabilește după consultație, în funcție de ce are nevoie dintele înainte de coroană. Detalii despre toate tipurile de lucrări fixe găsiți pe pagina de protetică dentară.

Întrebări frecvente

Coroana din oxid de zirconiu se îngălbenește în timp?

Nu. Ceramica nu absoarbe pigmenți precum dinții naturali sau materialele compozite, așa că își păstrează culoarea. În timp se pot schimba alte lucruri: gingia se poate retrage, iar dinții naturali vecini se pot închide la culoare. De aceea, înainte de coroane frontale discutăm uneori și despre albirea dinților vecini.

Arată natural o coroană din oxid de zirconiu pe dinții din față?

Poate arăta natural, mai ales în varianta translucidă (4Y/5Y) sau stratificată. Când estetica este prioritatea principală și forțele sunt moderate, disilicatul de litiu oferă de obicei o translucență mai apropiată de smalț. Alegerea o facem după culoarea bontului și a dinților vecini.

Pot avea coroane din oxid de zirconiu dacă scrâșnesc din dinți?

Da, oxidul de zirconiu monolitic este folosit frecvent la pacienții cu forțe mari de mușcare. Bruxismul trebuie însă evaluat și ținut sub control, de regulă cu o gutieră de noapte. Majoritatea studiilor îi exclud pe pacienții cu bruxism sever, deci datele pentru această situație sunt mai puține. Despre legătura dintre bruxism și mușcătură am scris aici.

Oxidul de zirconiu este potrivit și pentru coroanele pe implanturi?

Da. Pe implanturi, coroanele monolitice au o rată de ciobire mai mică decât cele placate cu ceramică. La Dental Concept, coroana integral ceramică pe implant pornește de la 550 €, iar varianta se alege în funcție de zonă și de spațiul protetic. Detalii despre etape găsiți pe pagina de implant dentar.

Coroană din oxid de zirconiu sau metalo-ceramică?

Coroana metalo-ceramică are rezultate bune pe termen lung (97,1% supraviețuire la cinci ani în recenzia din 2026), dar scheletul metalic poate da o margine gri la gingie, vizibilă mai ales pe dinții din față. Oxidul de zirconiu și disilicatul de litiu sunt alternativele fără metal.

Se poate repara o coroană din oxid de zirconiu ciobită?

Ciobirile mici se lustruiesc. Ciobirile mari ale porțelanului de acoperire pot necesita refacerea coroanei sau, în unele cazuri de pe dinții frontali, o fațetă feldspatică. La coroanele monolitice ciobirea este rară, pentru că nu există un strat separat de porțelan.

Surse

1. Mihali SG, Hiller A. State-of-the-Art Zirconia and Glass–Ceramic Materials in Restorative Dentistry: Properties, Clinical Applications, Challenges, and Future Perspectives. Applied Sciences. 2025;15(23):12841. doi:10.3390/app152312841
2. Loloș D, Mihali SG, Dinu S, Mițariu M, Tudor A, Oancea R. Retrospective Long-Term Survival Rate and Clinical Performance of Zirconium Oxide Restorations over the Past 5 Years: A Comparative Study Between Single Crowns and Fixed Dental Prostheses. Medicina. 2025;61(2):210. doi:10.3390/medicina61020210 · PubMed 40005327
3. Mihali SG, Talpoș Ș, Loloș D, Loloș BA, Hojda AR, Mițariu L. Long-Term Performance of Feldspathic and Lithium Disilicate Restorations in Pediatric Anterior Dental Trauma. Children. 2025;12(8):1019. doi:10.3390/children12081019 · PubMed 40868471
4. Mihali SG, Loloș D, Popa G, Tudor A, Bratu DC. Retrospective Long-Term Clinical Outcome of Feldspathic Ceramic Veneers. Materials. 2022;15(6):2150. doi:10.3390/ma15062150 · PubMed 35329602
5. Pjetursson BE, Pitta J, Balet A, Bjarnadottir GR, Sailer I, Romandini P. A Systematic Review and Meta-Analysis Evaluating the Survival, the Failure and the Complication Rates of Metal-Ceramic, Veneered and Monolithic All-Ceramic Tooth-Supported Single Crowns. The International Journal of Prosthodontics. 2026. doi:10.11607/ijp.9633
6. Pjetursson BE, Sailer I, Latyshev A, Rabel K, Kohal RJ, Karasan D. A systematic review and meta-analysis evaluating the survival, the failure, and the complication rates of veneered and monolithic all-ceramic implant-supported single crowns. Clinical Oral Implants Research. 2021;32(Suppl 21):254–288. doi:10.1111/clr.13863
7. Mihali S. Ocluzologia dentară în practica clinică. Arad: Vasile Goldiș University Press; 2020. ISBN 978-973-664-895-3. Pagina cărții